Planuiam sa fac aceasta paine de multa vreme. Dar din cauza ca trebuia retardata in frigider la a doua dospire nu prea s-a potrivit cu nevoile sau programul meu. Dar in weekend, cand aveam suficienta paine din ultima experienta mi-am permis luxul sa incerc aceasta paine.
Cu o coca asa de lipicioasa si de uda, cu o aroma de masline, chiar ma intrebam care-i va fi finalul. Rabdarea mi-a fost pusa la incercare cu timpul in care coca a trebuit sa creasca in frigider. Cand am intors bannetoanele aproape ca eram dezamagita pentru ca painile s-au dezumflat foarte repede. Si in supararea mea am si uitat sa crestez painile asa ca le-am pus direct in cuptor fara a le cresta. Nici macar nu mai vroiam sa ma uit la ele cand ... miracolul a venit din cuptor vazand cu painile plostite s-au ridicat si au inceput sa creasca inimaginabil de frumos. Huh ... ce emotii ... dar ce paini frumoase au iesit din cuptor... wow! Ador aceasta paine, este asa de aromata, are atatea gauri inauntru, are o coaja crocanta aurie si un miez moale si pufos ... nu mai gasesc cuvinte sa descriu aceasta paine. Din cauza intarzierii dospirii ei in frigider, painea a capatat un gust un pic mai acrisor dar asta nu face decat sa completeze gustul acestei paini.
Aceasta este o paine care merita facuta de mai multe ori pentru ca resultatul este asa de satisfacator...